A6 INFORMAȚII -TEMATICĂ-concurs

PROGRAM-CONCURS ERASMUS: ,,TINERII CIVICI”

Parlamentul European

CONDUCERE

1. Președintele Parlamentului European- Roberta Metsola

Președintele Parlamentului European este ales de deputații europeni și joacă un rol esențial în conducerea Parlamentului. Atribuțiile sale includ:

  • Conducerea sesiunilor plenare: Președintele asigură buna desfășurare a lucrărilor Parlamentului și coordonează activitățile plenare.
  • Reprezentarea Parlamentului: Președintele reprezintă Parlamentul în relațiile externe și oficiale.
  • Aplicarea regulamentelor: Asigură respectarea procedurilor și regulamentelor interne ale Parlamentului.
  • Supravegherea activităților: Monitorizează activitățile altor instituții europene și colaborează cu Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene.

Roberta Metsola este o politiciană malteză, membră a Partidului Popular European (PPE), care a fost aleasă Președintă a Parlamentului European în ianuarie 2022. Este prima femeie din istoria malteză care a ocupat această funcție. Metsola a fost aleasă pentru un mandat de doi ani și jumătate, după demisia predecesorului său, David Sassoli.

Biografie:

  • Naționalitate: Malteză
  • Data nașterii: 18 ianuarie 1979
  • Locul nașterii: La Valletta, Malta

Roberta Metsola a fost aleasă pentru prima dată în Parlamentul European în 2013, ca membru al Partidului Naționalist din Malta (Partidul Popular European), și a activat în comisii importante, inclusiv Comisia pentru Afaceri Juridice.

Carieră și realizări:

  • A fost activă în promovarea drepturilor omului, democrației și statului de drept.
  • A lucrat pentru întărirea legislației europene în domenii precum migranții, drepturile femeilor și combaterea schimbărilor climatice.
  • A fost un susținător al integrării europene și al unei Uniuni Europene mai unită și solide.

În rolul său de președintă a Parlamentului European, Metsola a fost implicată în gestionarea dezbaterilor parlamentare și în promovarea legislației europene. Ea a devenit o figură simbolică pentru femeile politicieni și pentru tinerii europeni care doresc să joace un rol activ în politica internațională.

Photo shooting of Roberta METSOLA, EP President for the Views wall in Parlementarium

2. Vicepreședinții Parlamentului European

Parlamentul European are mai mulți vicepreședinți, care ajută Președintele în îndeplinirea atribuțiilor sale. Ei se ocupă de:

  • Supravegherea activităților parlamentare: Se asigură că lucrările Parlamentului se desfășoară în conformitate cu regulamentul.
  • Reprezentarea Președintelui în absența acestuia: Vicepreședinții pot înlocui Președintele în timpul absenței acestuia, participând la reuniuni și evenimente externe.
  • Coordonarea comisiilor: Unii vicepreședinți se pot ocupa de coordonarea comisiilor parlamentare.

MEMBRI

Parlamentul European (2024)

Rol: Parlamentul European este organismul legislativ al Uniunii Europene, ales direct de cetățenii Uniunii, având responsabilități esențiale în domeniul bugetar și de control.

Membri: 720 de deputați

Înființare: Parlamentul European a fost înființat în 1952 sub denumirea de Adunarea Comuna a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, devenind oficial Parlamentul European în 1962. Primele alegeri directe au avut loc în 1979.

Sediile PE: Strasbourg (Franța)-cel mai vechi, Bruxelles (Belgia)-cel mai utilizat, Luxemburg-utilizat ocazional

Site oficial: Parlamentul European


Ce face Parlamentul European?

Parlamentul European îndeplinește trei roluri principale:

  1. Rol legislativ
    • Adoptă legislația Uniunii Europene împreună cu Consiliul Uniunii Europene pe baza propunerilor Comisiei Europene.
    • Ia decizii cu privire la acordurile internaționale ale Uniunii Europene.
    • Aprobă extinderea Uniunii Europene.
    • Examenează programul de lucru al Comisiei Europene și o poate solicita să propună acte legislative.
  2. Rol de supraveghere
    • Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor Uniunii Europene.
    • Alege Președintele Comisiei Europene și aprobă întregul colegiu al comisarilor. Parlamentul poate iniția o moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze.
    • Acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în care s-au cheltuit fondurile Uniunii Europene.
    • Analizează petițiile cetățenilor și poate constitui comisii de anchetă.
    • Discută politica monetară cu Banca Centrală Europeană.
    • Poate adresa interpelări către Comisia Europeană și Consiliu.
    • Participă la misiuni de observare a alegerilor din statele membre.
  3. Rol bugetar
    • Stabilește bugetul Uniunii Europene împreună cu Consiliul.
    • Aprobă cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, care stabilește bugetul pe termen lung al UE.

Componența Parlamentului European

Numărul deputaților europeni din fiecare țară este, în principiu, proporțional cu populația națională, dar se aplică sistemul „proporționalității degresive”: niciun stat membru nu poate avea mai puțin de 6 deputați sau mai mult de 96. În total, numărul membrilor Parlamentului European nu poate depăși 750, plus Președintele.

Deputații europeni sunt organizați în funcție de afilierea politică, nu de naționalitate.

În urma alegerilor europarlamentare din 9 iunie 2024, autoritățile naționale ale fiecărui stat membru vor transmite Parlamentului European numele deputaților aleși, după verificarea compatibilității acestora cu funcțiile deținute. Noua legislatură va începe oficial pe 16 iulie 2024, când deputații europeni se vor reuni la sediul Parlamentului European din Strasbourg.


Grupuri politice în Parlamentul European

Deputații europeni sunt împărțiți în grupuri politice. Acestea trebuie să fie formate din cel puțin 23 de membri din cel puțin șapte state membre ale Uniunii Europene. În prezent, în Parlamentul European sunt active mai multe grupuri politice, fiecare având influență asupra procesului legislativ.e grupuri politice:

Iată distribuția grupurilor politice din Parlamentul European:

  1. Grupul Partidului Popular European (PPE) – 188 membri
  2. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) – 136 membri
  3. Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA) – 53 membri
  4. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE) – 78 membri
  5. Grupul Renew Europe (Renew) – 77 membri
  6. Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL) – 46 membri
  7. Grupul Europei Națiunilor și Libertății (ESN) – 25 membri
  8. Neafiliați (NI) – 30 membri
  9. Loc vacant – 1 loc

Cum se face bugetul UE?


1. Principii fundamentale ale bugetului UE

  • Echilibru: Cheltuielile nu pot depăși veniturile; UE nu poate avea deficit bugetar.
  • Concentrarea pe priorități: Resursele sunt alocate în funcție de prioritățile stabilite de instituțiile europene și de statele membre.
  • Suplimentaritatea: Bugetul UE completează, nu înlocuiește, bugetele naționale.

2. Cadrul financiar multianual (CFM)

Bugetul UE este planificat pe termen lung, printr-un cadru financiar multianual (CFM), care stabilește limitele maxime de cheltuieli pentru o perioadă de 7 ani.

  • CFM-ul definește principalele priorități și domenii de finanțare, precum coeziunea economică, tranziția verde, cercetarea, educația sau securitatea.
  • Actualul CFM acoperă perioada 2021-2027.

3. Sursele de venit ale UE

Bugetul UE este finanțat din resurse proprii, fără contribuții directe din partea cetățenilor europeni:

  1. Resurse tradiționale:
    • Taxele vamale aplicate importurilor din afara UE.
  2. Contribuțiile bazate pe TVA:
    • O proporție din taxa pe valoarea adăugată colectată de statele membre.
  3. Contribuțiile bazate pe venitul național brut (VNB):
    • Fiecare stat membru contribuie în funcție de dimensiunea economiei sale.
  4. Noile surse de venituri:
    • Ex.: taxe pe deșeurile de plastic nereciclate, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii.

4. Procesul de elaborare a bugetului anual

  1. Propunerea Comisiei Europene:
    • Comisia redactează un proiect de buget anual, bazându-se pe prioritățile CFM și nevoile identificate.
  2. Negocierile între Consiliu și Parlamentul European:
    • Consiliul UE (statele membre) și Parlamentul European analizează proiectul, propun modificări și negociază forma finală.
  3. Adoptarea bugetului:
    • Bugetul trebuie aprobat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.
    • În caz de dezacord, este urmat un proces de conciliere.
  4. Execuția bugetului:
    • Comisia Europeană gestionează implementarea bugetului, în colaborare cu statele membre și alte organisme.

5. Domenii principale de cheltuieli

Bugetul UE finanțează proiecte și politici în diverse domenii:

  1. Politica de coeziune: Dezvoltare regională și reducerea disparităților economice.
  2. Politica agricolă comună (PAC): Sprijin pentru fermieri și dezvoltare rurală.
  3. Cercetare și inovare: Programe precum Horizon Europe.
  4. Educație și tineret: Programe precum Erasmus+.
  5. Tranziția verde: Măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor climatice.
  6. Securitate și apărare: Programe pentru combaterea terorismului și asigurarea securității.

6. Controlul bugetului

  • Parlamentul European:
    • Exercită control democratic, aprobând utilizarea fondurilor prin procedura de descărcare de gestiune.
  • Curtea de Conturi Europeană:
    • Verifică dacă bugetul a fost utilizat corect și eficient.
  • Statele membre:
    • Responsabile pentru implementarea corectă a fondurilor UE pe teritoriul lor.

Istoricul- Uniunii Europene

Uniunea Europeană (UE) a evoluat de-a lungul decadelor, începând ca o comunitate economică regională și ajungând să fie o uniune politică și economică complexă, cu 27 de state membre. Istoricul său poate fi structurat în valuri de aderare, pe măsură ce noi țări au devenit membre. Iată o descriere succintă a acestora:

1. Fazele de început (1951-1973):

  • 1951: Înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) prin Tratatul de la Paris, cu 6 membri fondatori: Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg.
  • 1957: Tratatul de la Roma creează Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM).
  • 1973: Prima extindere, când Danemarca, Irlanda și Regatul Unit aderă la CEE.

2. Valul 2 – 1980-1994:

  • 1981: Grecia devine membru al CEE.
  • 1986: Spania și Portugalia aderă, aducând un accent pe democratizarea și modernizarea regiunilor sudice ale Europei.
  • 1992: Semnarea Tratatului de la Maastricht, care stabilește Uniunea Europeană și creează monedă unică, euro. Acest tratat introduce și cetățenia europeană.

3. Valul 3 – 2004:

  • 2004: Aderarea a 10 noi state membre din Europa Centrală și de Est, inclusiv țări care au fost sub influența sovietică, în urma prăbușirii regimurilor comuniste în 1989. Acestea sunt: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Malta, Cipru.
  • 2007: România și Bulgaria devin membre ale UE, consolidând extinderea în Europa de Sud-Est.

4. Valul 4 – 2013 – prezent:

  • 2013: Croația devine cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene.
  • După 2013, nu au mai avut loc noi aderări, însă procesul de extindere continuă cu negocieri pentru aderare în cazul țărilor din Balcanii de Vest și al altor state.

5. Brexit – 2016:

  • 2016: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord votează pentru a ieși din UE prin referendumul Brexit, iar în 2020 Marea Britanie părăsește oficial Uniunea Europeană.

Astfel, Uniunea Europeană a evoluat de la o comunitate economică restrânsă la o uniune politică și economică extinsă, iar procesul de aderare continuă să fie un aspect esențial al integrării regionale în Europa.

SIMBOLURILE UNIUNII EUROPENE:

Imnul: Odă bucuriei

„Odă bucuriei” (în germană An die Freude) este o poezie scrisă în 1785 de Friedrich Schiller, poet și istoric german, celebră mai ales datorită muzicii compuse de Ludwig van Beethoven. Aceasta face parte din a patra mișcare a Simfoniei a IX-a, care include patru voci solo, un cor și orchestră. Interpretația muzicală a acestei lucrări de către Beethoven a fost aleasă să devină imnul oficial al Uniunii Europene, fiind asociată cu un mesaj de unitate și fraternitate între națiuni. În limba română, textul a fost tradus complet de Christian W. Schenk.

Imnul Europei – Odă bucuriei

Moneda: Euro

Steagul: fond albastru , 12 steluțe (reprezentând perfecțiunea)

Ziua UE: 9 mai. Declarația Schuman (9 mai 1950)

Declarația rostită pe 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, este un moment semnificativ în istoria construcției europene și este considerată un pas fundamental în procesul de integrare europeană. În această declarație, Schuman propunea crearea unei Comunități a Cărbunelui și Oțelului (CECO), având scopul de a pune în comun resursele de cărbune și oțel ale Franței, Germaniei, Italiei, Țărilor de Jos, Belgiei și Luxemburgului.

Acesta a fost primul pas într-o serie de inițiative care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi, instituind un cadru economic și politic care a avut un impact profund asupra stabilității și păcii în Europa, în contextul postbelic.

Contextul Istoric

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Europa era în ruină și națiunile europene erau profund afectate de pierderile și distrugerile suferite. În acest climat, țările europene căutau soluții pentru a preveni un nou conflict și pentru a reconstrui stabilitatea economică. Propunerea lui Schuman de a pune în comun producția de cărbune și oțel între Franța și Germania a fost gândită ca o măsură menită să elimine conflictele dintre aceste două țări, care fuseseră rivale istorice. Schuman credea că, prin integrarea economică, războiul între Franța și Germania devenea imposibil din punct de vedere material, datorită dependenței economice reciproce.

Citate din Declarația Schuman

  • „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință.”
  • „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto.”
  • „Punerea în comun a producțiilor de cărbune și oțel… va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniției de război, dar care au fost, în același timp, cele mai constante victime ale conflictelor.”

Importanța Declarației Schuman

  1. Prevenirea unui război între Franța și Germania: Punerea în comun a producției de cărbune și oțel a fost văzută ca o măsură de stabilire a unor legături economice puternice, care ar face imposibil orice conflict între cele două state.
  2. Începutul construcției europene: Declarația a fost un prim pas în ceea ce avea să devină integrarea europeană, un proces care a evoluat ulterior în Uniunea Europeană.
  3. Deschiderea către alte țări: Deși inițial propunerea s-a concentrat pe Franța și Germania, a fost deschisă și altor state europene care doreau să participe, oferind astfel un cadru pentru dezvoltarea unei Europe unite și mai solide.

Principiile fundamentale ale Declarației Schuman

Schuman a subliniat necesitatea unui sistem economic comun și a unei organizații care să asigure respectarea unor principii fundamentale:

  • Solidaritatea economică: Punerea în comun a producției de cărbune și oțel ar fi adus beneficii economice pentru toate statele membre.
  • Păstrarea păcii: Împărțirea și integrarea resurselor industriale ar fi descurajat conflictele și ar fi adus pace în Europa.
  • Deschiderea către alte state: În cadrul acestui proiect, alte țări europene puteau adera, întărind astfel unificarea Europei.

Declarația Schuman este considerată piatra de temelie a Uniunii Europene, iar principiile sale continuă să fie fundamentale pentru politica și economia Uniunii Europene de astăzi. Aceste principii au fost încorporate în tratate internaționale care au condus la crearea de instituții europene, cum ar fi Comunitatea Economică Europeană, care a evoluat treptat în Uniunea Europeană

Motto: ,,Unitate în diversitate”, adoptat în 2000.